Ioan Tudor

Cum ne Influențează Psiho-Emoționalul Longevitatea

         

                           

În societatea modernă, discuțiile despre longevitate se concentrează adesea pe factori fizici, cum ar fi dieta, exercițiile fizice, suplimentele și îngrijirea medicală. Cu toate acestea, sănătatea psiho-emoțională joacă un rol la fel de crucial în determinarea duratei și calității vieții noastre. Psihicul și emoțiile noastre pot fi comparate cu rădăcinile unui copac; dacă acestea sunt sănătoase și puternice, copacul – adică viața noastră – poate crește și prospera.

1. Stresul și Impactul Său Asupra Longevitații

Stresul cronic este ca un vierme care roade încet rădăcinile unui copac, slăbindu-l treptat. Expunerea continuă la stres poate duce la o serie de probleme de sănătate, inclusiv boli cardiovasculare, diabet și probleme gastrointestinale. Hormonii de stres, cum ar fi cortizolul, pot afecta negativ funcționarea sistemului imunitar și pot accelera procesele de îmbătrânire celulară.

Gestionarea stresului prin tehnici de relaxare, cum ar fi meditația, yoga sau respirația profundă, poate ajuta la reducerea impactului negativ al acestuia asupra sănătății noastre fizice și mentale.

2. Relațiile Sociale și Suportul Emoțional

Relațiile sociale sunt esențiale pentru bunăstarea noastră emoțională. Gândiți-vă la prieteni și familie ca la nutrienți esențiali pentru rădăcinile noastre. Studiile arată că persoanele cu rețele sociale puternice și relații de sprijin au o rată mai mică de mortalitate și o calitate a vieții mai bună.

Izolarea socială și singurătatea, pe de altă parte, sunt asociate cu un risc crescut de boli cronice și deces prematur. Menținerea și cultivarea relațiilor sănătoase poate fi comparată cu îngrijirea atentă a unui copac, asigurându-ne că primește suficientă apă și nutrienți.

3. Emoțiile Pozitive și Longevitatea

Emoțiile pozitive, cum ar fi bucuria, recunoștința și dragostea, acționează ca un soare strălucitor care hrănește rădăcinile noastre psiho-emoționale. Aceste emoții au fost legate de o sănătate mai bună și de o viață mai lungă. O atitudine pozitivă și un optimism sănătos pot contribui la reducerea stresului, la îmbunătățirea sistemului imunitar și la promovarea unui stil de viață sănătos.

Practici precum jurnalul de recunoștință, participarea la activități care aduc bucurie și petrecerea timpului cu cei dragi pot contribui la creșterea frecvenței emoțiilor pozitive în viața noastră.

4. Gestionarea Emotiilor Negative

Emoțiile negative, cum ar fi furia, tristețea și anxietatea, pot fi comparate cu dăunători care atacă rădăcinile noastre psiho-emoționale. Dacă sunt lăsate necontrolate, aceste emoții pot duce la probleme de sănătate fizică și mentală. Este esențial să învățăm să gestionăm și să procesăm aceste emoții într-un mod sănătos.

Terapia, fie că este vorba despre terapia cognitiv-comportamentală (CBT), terapia prin artă sau alte forme de consiliere, poate ajuta la abordarea emoțiilor negative și la găsirea unor metode constructive de a le gestiona. Meditația și practicile de mindfulness pot, de asemenea, să ne ajute să ne conectăm cu emoțiile noastre și să le procesăm într-un mod sănătos.

5. Reziliența și Adaptabilitatea

Reziliența, sau capacitatea de a ne adapta și de a ne recupera după dificultăți, este un factor cheie în longevitate. Gândiți-vă la reziliență ca la capacitatea unui copac de a se îndoi în vânt puternic fără a se rupe. Persoanele reziliente sunt capabile să facă față stresului și adversităților fără a-și compromite sănătatea psiho-emoțională.

Cultivarea rezilienței poate implica dezvoltarea abilităților de coping, menținerea unei perspective pozitive, și învățarea din experiențele trecute pentru a deveni mai puternici.

Concluzie

Sănătatea psiho-emoțională este fundamentul unei vieți lungi și sănătoase. Asemenea rădăcinilor care susțin și hrănesc un copac, emoțiile și starea noastră mentală influențează profund sănătatea și longevitatea noastră. Prin gestionarea stresului, menținerea relațiilor sociale sănătoase, cultivarea emoțiilor pozitive, gestionarea emoțiilor negative și dezvoltarea rezilienței, putem crea o viață mai echilibrată și împlinită. Așadar, să ne amintim să acordăm atenția necesară rădăcinilor noastre psiho-emoționale, pentru a trăi o viață lungă și sănătoasă.

Depresia: Semne, Simptome și Când Să Ceri Ajutor

         

                           

Depresia, asemenea unei umbre tăcute, poate să coboare asupra noastră fără avertisment, afectând fiecare aspect al vieții noastre. Însă, spre deosebire de alte suferințe vizibile, depresia poate fi insidioasă, ascunsă adânc în suflet. Este esențial să înțelegem simptomele ei și să știm când să cerem ajutor.

Semnele și Simptomele Depresiei

Depresia se manifestă printr-o varietate de simptome, care pot varia de la persoană la persoană. Printre cele mai comune se numără:

  • Sentimente de Tristețe Persistente: Un sentiment de tristețe profundă, care nu pare să aibă un motiv clar și care durează mai mult de două săptămâni.
  • Pierderea Interesului pentru Activități: O lipsă de interes pentru activitățile care anterior aduceau plăcere.
  • Oboseală și Lipsă de Energie: O senzație constantă de oboseală și dificultatea de a te ridica din pat dimineața.
  • Schimbări în Apetit și Greutate: Pierderea sau creșterea apetitului, care duce la schimbări semnificative în greutate.
  • Tulburări de Somn: Insomnie sau, dimpotrivă, somn excesiv.
  • Dificultăți de Concentrare: Probleme în a te concentra sau în a lua decizii.
  • Sentimente de Vinovăție sau Lipsă de Valoare: Gânduri persistente de vinovăție, lipsă de valoare sau inutilitate.
  • Gânduri Suicidare: Gânduri de moarte sau suicid, care necesită intervenție imediată.

Importanța Căutării Ajutorului

Una dintre cele mai mari bariere în tratarea depresiei este stigmatul asociat cu sănătatea mintală. Mulți oameni se tem să recunoască că suferă, considerând că ar trebui să fie capabili să „treacă peste” singuri. Totuși, depresia este o afecțiune medicală, la fel de reală și de importantă ca diabetul sau hipertensiunea arterială.

Căutarea ajutorului este un semn de forță, nu de slăbiciune. Psihoterapia, tratamentul medicamentos, sau o combinație a acestora, pot aduce o îmbunătățire semnificativă a stării de bine. În plus, sprijinul din partea familiei și prietenilor poate juca un rol crucial în recuperare.

Terapia: Un Drum Spre Lumină

Terapia este un proces de auto-descoperire și vindecare. Prin intermediul ei, putem înțelege rădăcinile depresiei noastre și putem învăța strategii pentru a o gestiona. Fie că este vorba despre terapia cognitiv-comportamentală (CBT), psihoterapia psihodinamică sau alte forme de terapie, este important să găsim un terapeut cu care să ne simțim confortabil și înțeleși.

Concluzie

Depresia poate părea o bătălie fără sfârșit, dar nu trebuie să o lupți singur. Recunoașterea simptomelor și căutarea ajutorului sunt pași esențiali spre vindecare. Împreună, putem transforma durerea în speranță și întunericul în lumină.

Cum să Gestionăm Anxietatea în Vremuri de Nesiguranță: Sfaturi și Tehnici

         

                           

În lumea noastră modernă, caracterizată de schimbare constantă și incertitudine, anxietatea poate deveni asemenea unui nor întunecat care se adună pe cerul vieții noastre, umbrindu-ne fiecare zi. În vremuri de nesiguranță, cum sunt cele pe care le trăim acum, gestionarea anxietății devine nu doar o necesitate, ci o artă esențială pentru supraviețuire.

Anxietatea, în esență, este ca un sistem de alarmă internă, un mecanism menit să ne protejeze. Este un semnal că ceva nu este în ordine și că trebuie să fim vigilenți. Cu toate acestea, atunci când anxietatea devine cronică, ea începe să ne erodeze sănătatea fizică și mentală, asemeni unei picături de apă care sapă încet în piatră.

1. Acceptarea și Conștientizarea

Primul pas în gestionarea anxietății este acceptarea ei, asemenea unui marinar care înfruntă furtuna în loc să o evite. Anxietatea nu este dușmanul nostru, ci un mesaj de la mintea și corpul nostru. Practicarea conștientizării, sau mindfulness, ne permite să observăm anxietatea fără a fi copleșiți de ea. O tehnică simplă de mindfulness este să stăm liniștiți câteva minute, concentrându-ne pe respirație și observând senzațiile din corp, ca și cum am privi norii trecând pe cer.

2. Înțelegerea Declanșatorilor

Identificarea factorilor declanșatori ai anxietății este crucială. Este ca și cum am cartografia un teritoriu necunoscut. Ține un jurnal în care să notezi momentele în care te simți anxios și circumstanțele din jurul acelor momente. Acest lucru te va ajuta să vezi tiparele și să înțelegi ce situații sau gânduri îți provoacă anxietatea.

3. Tehnici de Respirație

Respirația profundă este o tehnică eficientă de reducere a anxietății. Este ca și cum ai deschide o fereastră într-o cameră sufocantă, permițând aerului proaspăt să intre. Respirația diafragmatică, în care inspiri adânc pe nas, permițând abdomenului să se extindă, și apoi expiri lent pe gură, ajută la activarea sistemului nervos parasimpatic, care induce starea de relaxare.

4. Exercițiile Fizice

Activitatea fizică regulată este o altă modalitate puternică de a combate anxietatea. Exercițiile eliberează endorfine, substanțele chimice naturale ale corpului care luptă împotriva stresului și induc o stare de bine, asemeni unei ploi răcoritoare după o zi toridă.

5. Crearea unei Rutine

Stabilirea unei rutine zilnice poate aduce un sentiment de ordine și control în viața ta, asemeni unui grădinar care își îngrijește plantele cu regularitate. Incluzând în rutină activități care îți plac și te relaxează, cum ar fi cititul, hobby-urile sau timpul petrecut în natură, poți reduce nivelul general de anxietate.

6. Limitarea Știrilor și a Rețelelor Sociale

Expunerea constantă la știri negative și la presiunea rețelelor sociale poate amplifica anxietatea, asemenea unui vânt care sporește flăcările unui incendiu. Setează limite clare pentru timpul petrecut în fața ecranelor și alege surse de informație de încredere.

7. Terapia

Dacă simți că anxietatea îți afectează semnificativ viața de zi cu zi, nu ezita să cauți ajutor profesional. Terapia cognitiv-comportamentală (CBT) și alte forme de psihoterapie sunt asemenea unui far în noapte, ghidându-te spre ape mai liniștite.

Anxietatea poate fi copleșitoare, dar cu instrumentele și suportul potrivit, poate fi gestionată. Amintește-ți că nu ești singur în această luptă. Înțelegerea și acceptarea anxietății sunt primii pași către transformarea acesteia dintr-un nor întunecat într-un aliat care ne semnalează când trebuie să fim atenți și să avem grijă de noi înșine.

Disconfortul ca Sursă de Motivație

         

                           

În căutarea confortului, mulți dintre noi tind să evite situațiile dificile sau inconfortabile. Cu toate acestea, o realitate interesantă se conturează atunci când privim dezvoltarea personală: adesea, suntem mai motivați să creștem și să ne îmbunătățim atunci când nu ne aflăm într-o zonă de bunăstare. Acest paradox ne arată că disconfortul poate fi o sursă puternică de motivație și creștere personală.

Atunci când trăim în bunăstare, suntem adesea înconjurați de confort, siguranță și rutină. Aceste condiții, deși pot oferi un sentiment plăcut de stabilitate, pot și să ne lase într-un fel de stare letargică. În astfel de circumstanțe, lipsa provocărilor ne poate face să ne pierdem motivația de a ne îmbunătăți și a evolua.

Pe de altă parte, în momentele de disconfort sau incertitudine, suntem adesea forțați să ne confruntăm cu noi înșine și să depășim barierele personale. Aceste situații tensionate ne pot stimula creativitatea, determinarea și perseverența. Un mediu inconfortabil ne pune în fața posibilității de a crește, de a învăța din experiențe noi și de a ne adapta.

Psihologi și cercetători ai dezvoltării personale susțin că stările de disconfort pot activa o serie de mecanisme psihologice care ne ajută să evoluăm. De exemplu, anxietatea poate fi un semnal că suntem pe cale să depășim limitele noastre și să facem pași importanți în direcția dezvoltării personale.

Exemplul clasic al disconfortului generând motivație este “zona de disconfort”, termen folosit în psihologie. Acest concept sugerează că creșterea și schimbarea apar în afara zonei noastre de confort. Atunci când ieșim din această zonă, suntem expuși la provocări, iar acest disconfort acționează ca o forță motivațională.

Prin urmare, în loc să privim disconfortul ca pe ceva negativ, ar trebui să îl vedem ca pe un catalizator pentru dezvoltare. În momentele de incertitudine și dificultate, avem oportunitatea de a ne descoperi adevărata putere și potențialul. Într-un final, este important să înțelegem că motivația noastră de a ne dezvolta nu este întotdeauna alimentată de confort, ci poate izvorî chiar din provocările pe care le întâlnim în calea noastră spre evoluție.

Construirea unei Relații Sănătoase cu Propria Furie

         

                           

Introducere: Furia este o emoție puternică care poate influența atât adulții, cât și copiii. Este esențial să recunoaștem și să conștientizăm această emoție pentru a construi relații sănătoase cu noi înșine și cu cei din jur. În acest articol, vom explora moduri eficiente de gestionare a furiei, pornind de la conștientizarea acestei emoții și până la modalități practice de educare a copiilor în acest sens.

Definirea Furiei: Furia poate fi privită ca o “alarmă” internă, cu intensitate variabilă determinată de caracteristici innăscute și experiențe de viață. Recunoașterea acestei alarme poate fi dificilă, mai ales dacă a fost ignorată sau considerată o alarmă falsă de-a lungul timpului. Copiii, în special, pot reacționa diferit la furie, iar educația în acest sens joacă un rol crucial în dezvoltarea unei relații sănătoase cu această emoție.

Educația Copiilor în Gestionarea Furiei: Exemplul personal este cheia educației copiilor în privința furiei. Copiii sunt sensibili la modul în care adulții din jurul lor gestionează această emoție. Prin urmare, investirea în propria gestionare a furiei este esențială. Evitarea reactivității în fața furiei copilului, validarea și temporizarea acesteia sunt abordări eficiente pentru a construi o relație deschisă și sănătoasă cu copiii în ceea ce privește furia.

Impactul Nociv al Gestionării Inadecvate a Furiei: Ambele extreme, fie “înghițirea” furiei, fie pierderea controlului, pot avea consecințe negative asupra sănătății psihice. Înghițirea furiei poate crea o falsă impresie de protejare a celorlalți, dar poate duce la izolare și sentimente de singurătate. Pe de altă parte, pierderea controlului poate genera vinovăție, rușine și distanțare în relațiile interpersonale. Este crucial să găsim un echilibru și să dezvoltăm strategii sănătoase de gestionare a furiei pentru a evita acumularea sau eliberarea bruscă a acesteia.

Concluzie: Managementul furiei reprezintă un aspect esențial al sănătății mentale și al relațiilor interpersonale. Prin conștientizarea și gestionarea adecvată a acestei emoții, putem construi relații sănătoase cu noi înșine și cu cei din jur. Educația copiilor în privința furiei începe cu propriul nostru exemplu și abordarea empatică în fața emoțiilor lor. Prin aceste eforturi, putem contribui la crearea unei societăți mai conștiente și mai armonioase.

Singurătatea – necesară pentru dezvoltare sau nu?

         

                           

Singuratatea poate juca un rol complex în dezvoltarea umană și poate avea efecte diferite, în funcție de modul în care este trăită și gestionată de fiecare individ.

  1. Reflexie și auto-cunoaștere: Singurătatea poate oferi o oportunitate prețioasă de a reflecta asupra vieții, de a căuta în interiorul nostru și de a ne cunoaște mai bine. În momentele de singurătate, avem timp să ne analizăm gândurile, emoțiile și motivațiile noastre, ceea ce ne poate ajuta să ne dezvoltăm o înțelegere profundă de sine și să ne clarificăm valorile și direcția în viață.
  2. Dezvoltarea creativității: Singurătatea poate stimula creativitatea. În momentele în care suntem singuri cu gândurile noastre, avem ocazia să explorăm idei noi, să visăm cu ochii deschiși și să ne exprimăm în mod liber, ceea ce poate contribui la dezvoltarea creativității și a talentelor noastre.
  3. Învățare și dezvoltare personală: În perioadele de singurătate, putem dedica timpul pentru a învăța lucruri noi, pentru a ne dezvolta abilități sau pentru a explora interesele personale. Acest proces de învățare și dezvoltare personală poate fi extrem de benefic pentru dezvoltarea noastră globală.

Cu toate acestea, este important să menționăm că singuratatea poate deveni dăunătoare atunci când este prelungită și trăită ca o izolare socială sau ca un sentiment cronic de respingere și lipsă de conectare. Cercetările au arătat că singuratatea persistentă poate fi asociată cu diverse probleme de sănătate mintală, inclusiv depresie, anxietate și stres cronic.

Astfel, o abordare echilibrată este să găsim un timp adecvat pentru singurătate și introspecție, dar să ne asigurăm și că avem o rețea de susținere socială și conexiuni autentice cu ceilalți. Combinând aceste două aspecte, putem obține un echilibru sănătos care să promoveze dezvoltarea personală și bunăstarea emoțională.

Cum ajută terapia când lucrurile merg bine

         

                           

Oricine poate beneficia de terapie în mod constant – indiferent dacă te confrunți cu o ușoară anxietate sau ai emoții neplăcute. A merge la terapie atunci când viața pare liniștită și echilibrată este cu siguranță cel mai benefic. Începerea terapiei atunci când nu te afli într-o criză sau nu treci printr-un eveniment major este momentul cel mai potrivit și motivele pentru acest lucru includ următoarele:

Este un moment bun pentru a exersa abilitățile de bază.

În terapie, vei învăța strategii eficiente de gestionare a oricărei probleme cu care te confrunți. Exersarea acestor abilități de adaptare când nu te afli într-o criză te va ajuta să te simți mai confortabil și mai încrezător în învățarea abilităților respective. Practicarea strategiilor de adaptare într-o stare de liniște îți va oferi, de asemenea, timp pentru a exersa și folosi aceste abilități, ceea ce te va ajuta să înțelegi cum să faci față posibilelor crize în viitor. Aceste abilități pot include respirația profundă, meditația sau tehnici de ancorare. Va fi nevoie de timp și mult efort pentru a dezvolta aceste strategii și pentru a găsi abilitățile de adaptare care să funcționeze pentru tine. Când înveți aceste abilități de adaptare în cadrul ședințelor de terapie, vei pune bazele necesare pentru a gestiona orice stres sau crize viitoare care ar putea apărea.

Este mai ușor să înveți abilități când nu există o criză sau o situație de urgență.

A merge la terapie în mijlocul unei crize sau a unei situații de urgență este extrem de important și util. Atunci când te adresezi terapiei în timpul unei crize, tu și terapeutul practic vă concentrați pe stingerea incendiilor și căutați modalități de a te ajuta să revii la o stare de bază. În contrast, a merge la terapie când lucrurile sunt liniștite îți va oferi oportunitatea de a învăța care sunt factorii declanșatori și vei avea timp să descoperi și să înțelegi ce cauzează posibilele crize. Este dificil să dobândești o înțelegere completă a abilităților de bază în mijlocul unei crize, motiv pentru care începerea terapiei devreme este esențială pentru a dezvolta acele abilități fundamentale necesare pentru a face față și a-ți gestiona starea de bine.

Poate ajuta să te exprimi într-un mod sănătos.

Comunicarea nu este întotdeauna o abilitate ușor de stăpânit. Cu ajutorul unui terapeut, poți învăța strategii excelente pentru a naviga în fiecare relație din viața ta. Terapia te poate învăța cum să discuți despre subiecte inconfortabile într-un mod sănătos și productiv. Atunci când viața este liniștită, familiarizarea cu exprimarea sentimentelor de zi cu zi te va ajuta în mijlocul unei eventuale crize. Acest lucru îți permite să tolerezi emoțiile dificile și să le exprimi într-un mod sănătos.

Auto-sabotajul

         

                           

Auto-sabotarea este un comportament auto-distructiv care ne poate afecta foarte mult viața. Este un mod de a ne sabota singuri obiectivele, relațiile și potențialul de a avea o viață plina de satisfacții și împliniri.

Auto-sabotarea poate fi o problemă dificilă de depășit, dar este ceva cu care mulți oameni se confruntă. Este atunci când, în ciuda dorinței de a obține succes sau a realiza anumite obiective, ne sabotăm singuri prin acțiuni sau gânduri negative care ne împiedică să reușim.

Îl putem observa în diferite forme, precum procrastinarea, evitarea, perfecționismul excesiv, gândirea negativă și multe altele. De multe ori auto sabotajul apare în momente importante din viața noastră, atunci când deciziile pe care trebuie să le luăm sunt importante și pot avea un impact benefic pentru noi, însă mintea noastră neștiind să facă diferența dintre ce e bine sau rău pentru mine în acele situații, ci doar dintre cunoscut si necunoscut, este foarte probabil să aleagă calea cunoscută, chiar dacă nu e cea mai bună pentru mine. Astfel, mintea alege același drum, anevoios, repetat de atâtea ori și pe care l-a învățat probabil într-un episod traumatizant. Vestea bună este ca această autostrada pe care circulă cu viteză, se poate deconstrui și putem forma noi drumuri mult mai folositoare.

În calitate de psihoterapeut, vă încurajez să identificați aceste obiceiuri autodistructive și să luați măsuri pentru a le depăși. Uneori, asta poate însemna că trebuie să ne punem în fața fricilor noastre și să ne străduim să depășim obstacolele. Alteori, poate fi necesar să ne angajăm într-un proces terapeutic pentru a explora și a înțelege mai profund motivul auto-sabotajului nostru.

Indiferent de ceea ce ați alege să faceți, să fiți blânzi și să aveți răbdare cu voi înșivă în acest proces. Auto-sabotarea este un obicei puternic și poate dura ceva timp pentru a fi depășit. Dar cu un efort constant,  voință de a face schimbări pozitive și ajutor specializat, veți putea obține succesul pe care îl doriți și veți avea un sentiment de împlinire și satisfacție care vine cu atingerea obiectivelor dumneavoastră.

Să fie oare acesta secretul fericirii?

         

                           

Deși suntem ființe sociale, viețile noastre agitate și tehnologia modernă ne pot face să uităm cât de importante sunt relațiile noastre cu ceilalți. Relațiile ne oferă suport, siguranță, conexiune emoțională și multe alte beneficii. De fapt, cercetările arată că oamenii care au relații strânse și sănătoase cu ceilalți sunt mai fericiți, mai sănătoși și mai rezistenți la stres.

Relațiile sunt importante în multe aspecte ale vieții noastre. În primul rând, ele ne oferă un sentiment de siguranță și sprijin emoțional. Atunci când avem persoane în viața noastră cu care ne putem împărtăși grijile, temerile și bucuriile, ne simțim mai încrezători și mai puțin singuri. Știind că există oameni care ne iubesc și ne susțin poate face diferența în momentele dificile.

În plus, relațiile ne oferă și oportunități de creștere și dezvoltare personală. Într-o relație, suntem nevoiți să lucrăm în echipă cu partenerul nostru și să învățăm să gestionăm conflictele într-un mod constructiv. Acest proces ne poate ajuta să devenim persoane mai mature, mai înțelegătoare și mai empate.

Relațiile sunt importante și pentru sănătatea noastră fizică și mentală. Oamenii care au relații sănătoase sunt mai puțin predispusi la stres, anxietate și depresie. De asemenea, cercetările arată că oamenii cu relații strânse și pozitive au un sistem imunitar mai puternic și trăiesc mai mult timp.

Cu toate acestea, relațiile pot fi, de asemenea, provocatoare și pot necesita mult efort și timp pentru a fi întreținute. Este important să găsim modalități de a construi și menține relații sănătoase. Aceasta poate include lucruri precum comunicarea deschisă și onestă, ascultarea cu atenție și empatie, respectarea nevoilor și dorințelor celuilalt și făcând timp pentru a fi împreună și pentru a face lucruri distractive împreună.

Relațiile sunt fundamentale pentru bunăstarea noastră fizică, emoțională și mentală. Este important să avem în vedere aceste beneficii și să investim timp și energie în construirea și menținerea relațiilor sănătoase. Dacă sunteți în căutarea de suport în acest sens, un psihoterapeut poate fi de ajutor în navigarea provocărilor și construirea

relațiilor sănătoase. Un psihoterapeut poate oferi un spațiu sigur și confortabil pentru a explora problemele și pentru a învăța abilitățile necesare pentru a construi și menține relații pozitive și benefice.

De asemenea, este important să știți că relațiile nu sunt întotdeauna perfecte și că pot apărea dificultăți. Este important să căutăm ajutor atunci când avem nevoie și să recunoaștem că este normal să cerem ajutor într-o relație. De multe ori, o terapie de cuplu poate fi de ajutor în rezolvarea conflictelor și în găsirea unor soluții adecvate pentru ambele părți.

În concluzie, relațiile sunt esențiale pentru bunăstarea noastră și este important să le investim timp și energie.

Despre capcana deprivării emoționale

         

 

                           

În terapia schemelor (capcanelor cognitive), schema de deprivare emoțională se referă la modul în care o persoană se simte neiubită și neglijată în copilărie. Aceste sentimente pot fi cauzate de părinți care nu au fost prezenți emoțional sau fizic pentru copilul lor, sau de situații în care copilul nu a primit atenția și afecțiunea de care avea nevoie.

Această schemă poate să apară în diferite forme, cum ar fi nevoia excesivă de a fi lăudat sau de a primi aprobare, teama de a nu fi abandonat sau de a nu fi suficient de bun, sau sentimentul de vinovăție când se iau decizii care sunt în beneficiul propriu.

Ca psihoterapeut, lucrez cu oameni care au această schema și îi ajut să înțeleagă cauzele acesteia și să găsească modalități de a o depăși. În primul rând, este important să le ofer suport emoțional și să le arăt că sunt iubiți și acceptați așa cum sunt.

De asemenea, îi încurajez să își identifice nevoile emoționale și să învețe cum să le îndeplinească singuri. Acest lucru poate însemna să își stabilească obiective realiste și să ia decizii care să le permită să le îndeplinească, să își acorde timp pentru activități care le fac plăcere și să își construiască relații sănătoase cu ceilalți.

Totodată, îi încurajez să își învingă teama de a nu fi abandonat sau de a nu fi suficient de bun. Acest lucru poate însemna să învețe să spună “nu” atunci când simt că sunt folosiți sau abuzați, să învețe să își expună opiniile și sentimentele în relațiile lor, să conștientizeze propria valoare și să se accepte pe ei înșiși așa cum sunt.

În schema therapy, lucrăm împreună cu persoana pentru a înțelege schema de deprivare emotională și a găsi modalități de a o depăși. Acest lucru poate însemna să explorăm amintiri din copilărie, să identificăm credințele limitative și să le schimbăm, să învățăm tehnici de gestionare a emoțiilor și să încurajăm schimbarea comportamentelor nesănătoase. Schimbarea poate fi dificilă, dar cu sprijinul unui psihoterapeut și prin muncă asiduă, este posibil să depășim schema de deprivare emotională și să ne construim o viață mai fericită și mai împlinită.

Call Now Button